Radacina viciului ce ia locul lui Dumnezeu in om: fricuscusul parvenit ce se victimizeaza oportunist ca sa slugarniceasca lingusitor si sa denigreze furios inaltzandu-se pe cadavrele necredintei si dezbinarii lucrata de viclenia rautatii pacatului din gresala. Invatand din gresala in gresala pana la "victoria" finala: trufia mandriei pacatului, demnitatea mandra a barfei ca a biruit ispita prin facereaisisstiintei de a te autotzepui ca la baalamucinceai impietrit ca sa nu mai poti respira rugaciuni.. De ”frica” datoriilor duhovnicesti fuge.

Sarcazsmul ipocritzilor pe dos, ipocritzii răi plini de zdruncin distractiv care indraznesc sa-si permita sa nu greseasca pungii cu bani murdari, aia mint pe dos si spun adevarul pe dos negresind capriciilor, te toarna dandu-se cioplitzi, fluidizand un coontinUum spre pacatele iertate si spre necredinta istorica ca o repocaintza k gLumea simandicoasa, cosmopolita si plictisita si k ceasuUu cu cuc de langa continentul scufundat lemuria antlantidei-zei! In capul sufletului din om locuieste mintea viciului care-l parvine pe omul important devenit asa prin minuni inchipuite cu merite personale superstitioase. In pesoana din om isi face loc persoana antihrista parvenita care slujeste parvenitismul lumii si parvenitismul alesilor ei. Omul astfel tzepuit si autofraierit la bunatatea lui naiva se inroleaza si duce lupta cea rea, ca un razboinic pentru parvenire si pentru cruzimea cea mai lunga si mai rea, gresala cea mica, putina credintza, rautatea varsarii credintei sau a sangelui foarte foarte putin ca un ideal lumesc omenesc de parvenire. Cruzimea cea mai mare devenind gresala cea mai mica facuta de om lui Dumnezeu, mereu, pic cu pic, necrezand putin si dezbinand putin si astfel chinul devine indelungat, vesnic, neascultarea si contrazicerea chinuind cat mai mult ca un ideal al cruzimii maxime imbracata in ipocrismul si fatarnicia naiva a idealului mental-sufletesc al creierului poftei sufletesti-inimoase, bune, nevinovate, umane. 

Fricusul parveninator furios si fricos lingusitor in acelasi timp, te chinuie necrezand lui Dumnezeu dar inchipuindu-si ca face bine, ca e in ascultare de Dumnezeu si in familie, in intimitate. 

Te rog da-mi voie sa-ti scot paiul din ochi, asta spune ipocritul ”mantuitor” in timp ce sufletul lui e parvenire si mandrie a intunericului rautatzii!

Cand se panicheaza vine cu formula superstitioa a aducerii jertfelor satanei, pacatului, raului, hulind, corcind grija lumii cu cu solhUEa, Uînțelepciunea cu desfrîsătănizele ”fecioare”, blestemand, denigrand, tradand, facand orice pacat desfranat si spurcat, dandu-se la satana, dand la dracu, invoindu-se, jurand, semnand, dezbinand pe dos, facand pacte sau inhaitare ca sa-si dea sufletul, trupul sau slujirea si sa fie in stare de orice rau si orice minciuna ca sa scape cu ”viatza” fara credinta si sa parvina klumea desfranand pe interior unde capul plin de intzelepciune si de gandul gandurilor desfraneaza producand inmultzirea virusilor, a infectiei si a distrugerii sufletesti si trupesti, organice visand la dama de pica, dama cu camelii, damen tango desfrîyinyangurului prin organismul tot mai bolnav si sufletul tot mai corupt si mintea tot mai fraierita si tzepuita.

Tzeapa si si-mai tzeapa! Ispita mai răului travestita in mai bine si razboiul prostilor care toti doresc, poftesc, vor tot mai ”bine”... acum.

Ca fraierul stau in mai bine toata ziua ca-ntro balta a slavei de sine si nu-mi dau seama ca-s tzepuit. Nu-s multzumit cu ce am si cu cat is de fraier fraierit la naivitate si iata ca nu ma pot astampara si vreau tot mai mult bine. Visez si slujesc aceasta vedenie ipocrita si amagitoare a mai binelui ca un razboinic ce facand cruzim pentru victorie crede ca va avea parte de tot mai bine. E razboinicul luptei aia rea, razboinicul intunericului care pune botul si-ndrazneste si-si ia, isi fura, se bate, se lupta si se judeca pentru mai binele sau care defat e mai raul travestit. Acolo-i ispita si intelepciunea, acoloi calea de mijloc aurita, acolo-i rationalitatea de aur, a+b/a=a/b=phi prost si profitul. Sta omul ”intzelept” pe ratzia asta crezand ca sta pe oua si pe semintze si acumuleaza impartzind ca spirala melcului bravand inregimentatt sub steaua cu cinci coltzuri si pentagonul buncarizat din interiorul ei nepricepand ca aia pe care merge, pe calea de mijloc aurita a raului mai mic si a cumpatarii, e defapt caleaa coruptiei, corcelii si compromisului cu orice pacat mic sau mai mare, e calea usuratatii. Exista o cale cea mai usoara si intzeleapta dar ea e facuta pentru mila ca sa dai mila sclavilor, boilor, magarilor, cailor insemnatzi pe frunte cu steau alba dar nicidecum calea aia nu e facuta sa stai tu pe ea la miloaga calare pe ratzie si impartzind pana tzi se umple potul pe baza jmecheriilor si vicleniilor. Tu nu esti sclav, nu esti magar, bou sa om handicapat si chinuit aflat sub sarcini grele pentru ca stapanul sa-tzi dea de facut ceva ca sa mergi pe cea mai usoara si intzeleapta cale. 

Ca atare iata, duhul lumii te ia sa mergi ca lumea pe calea ei de mijloc aurita si mergi pe ea din rau in mai rau avand impresia ca mergi din bine in mai bine. 

Astfel il umplem pe Hristos de tzepe si tzarusi, de piroane si sulitze, de invarteli si rasuciri, comportandu-ne ca niste macazagii suparatzi pe pierzare ce dau cu coasa aruncan-o ca bumerangul, pentru a sluji, apara si desavarsi VICIUL!

Slujim viciul ducandu-l din bine in mai bine si pe noi din rau in mai rau. Ca fricusii disperati slujim viciul avand impresia ca suntem mantuitori si nicicum nu ne putem opri aceasta slujire pana nu-i mantuim si-i eliberam pe toti!

La asta te duce grija lumii.   

Itzi faci voia ta si devi ateu ce face voia duhului lumii. Iar ateii de aia au inventat ateismul, satanismul, antihrismul, ca sa poata sa se slaveasca pe ei insisi cat mai mult cu tot ceea ce au furat de la Lumina Lumii, de la Hristos, de la Dumnezeu sustinand ca e meritul lor si ca altcineva nu exista. Toti iluminatii si iluministii lumii din toate timpurile sunt decat niste hotzi si niste lupi travestiti ce te duc ei din ”bine” in mai ”bine”, e mai raul travestit in mai bine!

Boala profesionala: Slugarnicie la sefuitorul pepepeperau si cale de mijloc aurita, usuratatea!!